Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG), din care fac parte și OMV Petrom, Romgaz și Black Sea Oil&Gas, cei mai mari producători de hidrocarburi din România, solicită autorităților să renunțe la intenția de a indexa redevențele petroliere cu rata inflației, avertizând totodată că, în caz contrar, companiile membre s-ar putea vedea obligate să demareze litigii.
Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) a confirmat planul de dezvoltare a celor două zăcăminte comerciale, Domino și Pelican Sud, de pe Neptun Deep, cel mai mare perimetru offshore de gaze naturale din Marea Neagră românească, concesionat de OMV Petrom (care este și operator al concesiunii) și Romgaz.
Pe 28 iunie, adică la 3 zile după termenul legal de plată a contribuției de solidaritate de 60% din profitul ″excesiv″ al anului trecut impusă companiilor care și-au obținut cel puțin 75% din cifra de afaceri pe 2022 din extracție de hidrocarburi și fabricare de produse petroliere rafinate, despre care OMV Petrom, cel mai mare producător de profil din România, susține că nu i se aplică, statul român ar putea afla la rândul său dacă datorează sau nu companiei controlate de austriecii de la OMV despăgubiri pentru presupuse prejudicii cauzate de modificarea legislației secundare a redevențelor petroliere în urmă cu 5 ani.
Construcția conductei ar fi trebuit să înceapă anul acesta și să fie finalizată în 2020, când era programată inițial și punerea în funcțiune, însă totul a fost dat peste cap de adoptarea anul trecut a Legii offshore și a OUG nr. 114/2018, cu măsuri fiscale și de reglementare care au descurajat industria petrolieră și au dus la amânarea deciziei finale de investiție în proiectul de exploatare Neptun Deep.
În pragul recentei vizite a premierului demis Viorica Dăncilă în Statele Unite, dar și în urma anunțului făcut de ExxonMobil cu privire la intenția de a-și vinde participația la concesiunea offshore Neptun Deep, cea mai importantă din Marea Neagră, Guvernul a publicat pe site-ul Ministerului Energiei un proiect de modificare a Legii offshore, în care erau cuprinse majoritatea solicitărilor operatorilor din Marea Neagră. Între timp, însă, documentul a dispărut de pe pagina de internet a ministerului.
Măsura este avută în vedere de Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) pentru corelarea legislației prețului de referință pentru redevențele la gaze cu prevederile OUG nr. 114/2018, care a plafonat la 68 lei/MWh prețul gazelor vândute de producătorii interni furnizorilor pentru acoperirea consumului populației și centralelor termice care alimentează sistemele centralizate de încălzire de tip RADET.
Inițial, procedura de rezervare de capacitate din partea companiilor interesate era programată să se încheie pe 25 februarie, însă a fost prelungită de 2 ori, mai întâi până pe 30 mai, iar acum, recent, pentru a doua oară, până pe 1 octombrie. Proiectul este vital și pentru transportul către Occident al gazelor care ar urma să fie extrase din perimetrul offshore Neptun Deep concesionat de ExxonMobil și OMV Petrom, cel mai mare din sectorul românesc al Mării Negre.
În primăvara anului trecut, Fondul Monetar Internațional (FMI) a afirmat într-un raport public că, judecând după standardele internaționale, ExxonMobil a reușit să obțină termeni financiari extremi de favorabili în contractele sale petroliere cu Guyana și că micul stat sud-american ar trebui să își modifice legislația fiscală pentru a putea obține în viitor mai mulți bani din concesionarea resurselor sale de hidocarburi.
Evaluarea Raportului de Pericole Majore aferent platformei petroliere Gloria, proces care a fost finalizat la sfârșitul săptămânii trecute, a relevat neconformități majore privind siguranța instalației, care pot avea consecințe grave asupra personalului și a mediului marin, au afirmat, pentru AGERPRES, reprezentanții Autorității Competente de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră (ACROPO).
O dispoziție a Gărzii de Mediu ar putea duce la sistarea activității diviziei de producție offshore a OMV Petrom, care asigură peste 10% din producția de gaze a României, după ce instituția a descoperit că cel mai mare producător de țiței și gaze din România nu deține autorizație de mediu pentru două conducte de aprovizionare ce traversează plaja Vadu, una de țiței și una de gaze, care preiau hidrocarburi extrase din zăcămintele din Marea Neagră aflate în producție ale companiei.
Platforma Gloria, prima platformă petrolieră maritimă a României, lansată la apă în 1975 și cu care OMV Petrom extrage în prezent hidrocarburi din perimetrul offshore Istria din Marea Neagră, va fi dezactivată de la 1 mai și își va înceta operațiunile, a declarat șeful Direcției Generale Gestionare, Evaluare și Concesionare Resurse/Rezerve Petrol din Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), Sorin Călin GAL, la o conferință pe teme energetice organizată de publicația Financial Intelligence.
Despre procedurile de arbitraj în care e implicată România la Paris aflăm de cele mai multe ori exact ce și cât vor părțile să aflăm: că Enel a plătit SAPE SA suma de 401 milioane euro în dosarul Electrica Muntenia Sud (și a scăpat de plata unei sume duble în altul), că statul datorează sume importante austriecilor de la OMV reprezentând costuri de decontaminare pre-privatizare sau că CFR SA e în dispută cu proiectantul finlandez al reabilitării liniei de cale ferată Curtici-Simeria.
Cifra de afaceri a companiei a avansat ușor anul trecut, cu 2,2%, la 385,14 milioane lei, în vreme ce cheltuielile de personal ale Conpet au crescut cu peste 25% în 2018, la 140,29 milioane lei.
Anterior, ministrul ungar de Externe declarase că amânarea de către ExxonMobil și OMV Petrom a deciziei finale de investiție în proiectul offshore de extracție de gaze naturale Neptun Deep din apele teritoriale românești ale Mării Negre constituie o "problemă uriașă" pentru Ungaria, arătând că, în acest context, solicitarea autorităților americane ca Ungaria să își diversifice sursele de aprovizionare cu energie și să își reducă dependența de Rusia este blocată de mai multe state aliate din Uniunea Europeană și NATO.
Hotărârea de Guvern a fost adoptată la scurt timp după ce Manfred Leitner, membru al board-ului OMV responsabil cu operațiunile downstream, a declarat la Viena că lipsa politicilor fiscale și de reglementare adecvate din România a descurajat grupul austriac OMV, prin subsidiara sa românească OMV Petrom, în a lua decizia finală de investiție în Neptun Deep, cel mai important perimetru offshore de gaze din apele teritoriale românești ale Mării Negre.
Ion Popa (66 de ani) a fost director general al Petrom până la privatizare, în perioada 1992-2003, iar ulterior a avut fișa de consilier de stat la cabinetul premierului Adrian Năstase. După Năstase, a lucrat pentru cel mai bogat om din Republica Moldova, dar și pentru Ovidiu Tender.
Prelungirea va aduce în plus la bugetul de stat o sumă medie anuală de 15,1 milioane lei din redevențe. Profitul Romgaz a scăzut cu 14% în primele 9 luni ale anului, la 1,02 miliarde lei, în principal ca urmare a creșterii sumei plătite ca redevență petrolieră, cu 97 milioane lei față de ianuarie-septembrie 2017, din cauza deciziei ANRM de a majora masiv prețul de referință al gazelor la care se calculează redevența.
În raportul pe primele 9 luni din 2018 al grupului spaniol Repsol se arată că, anul acesta, compania a forat o singură sondă în România, cu rezultate negative. "Cheltuielile de explorare mai mari, legate în special de operațiunile din România, au contribuit negativ cu 63 milioane euro la veniturile operaționale", relevă documentul citat.
Statul român a încasat în prima jumătate a acestui an redevențe aferente activității de producere a gazelor naturale în valoare de 432,7 milioane de lei, echivalent unui procent de 67% din totalul redevențelor încasate pe 2017, ca urmare a modificării prețului de referință din formula de calcul a redevențelor. Însă sumele încasate de stat de pe urma activității de extracție a gazelor naturale sunt aproape duble, încasărilor din redevențe adăugându-li-se și cele din impozitul special pe veniturile suplimentare rezultate din liberalizarea prețului gazelor.
Costurile de extracție a gazelor din perimetrele din România vor crește în anii următori, deoarece zăcămintele românești de uscat sunt tot mai epuizate de resurse, iar gazele care vor proveni din exploatările offshore de mare adâncime din Marea Neagră sunt mai scump de extras, ca urmare a lucrărilor și tehnologiilor speciale necesare, atenționează Sorin Gal, șeful Direcției Generale Gestionare, Evaluare și Concesionare Resurse Petrol din Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM).
Compania de stat Conpet Ploiești, operatorul concesionar al sistemului național de conducte de transport al țițeiului și produselor petroliere, a solicitat Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) majorarea tarifelor de transport al țițeiului către rafinării, cea mai mare creștere fiind cerută pentru petrolul din import adus de Rompetrol înspre procesare la rafinăria Petromidia.
OMV Petrom ar fi plătit anul trecut redevențe la gaze mai mari cu aproximativ 25% dacă ar fi fost aplicată noua formulă de calcul aprobată recent de Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), care introduce ca preț de referință pe cel înregistrat pe bursa din Austria, a declarat CEO-ul OMV Petrom, Mariana Gheorghe.
OMV Petrom, cel mai mare producător de țiței și gaze din România, afirmă, în raportul său preliminar pe anul trecut, că, în al doilea trimestru din 2017, a făcut obiectul unui control fiscal legat de plata redevențelor petroliere aferente producției sale de hidrocarburi, care s-a încheiat fără constatări.
Primul contract de explorare care includea și Midia Deep a fost semnat în 1992, între Rompetrol, companie controlată încă atunci de statul român, și consorțiul format din firma britanică Enterprise Oil Exploration și cea canadiană Canadianoxy Ltd., contractul fiind aprobat de către Guvernul Stolojan.
Cantitatea de țiței din import transportată de Conpet în primele 6 luni anului, în beneficiul Lukoil și destinat rafinăriei Petrotel, s-a majorat cu 11,6%, de la 1,437 la 1,603 milioane tone, iar veniturile din transportul petrolului extern au crescut cu 22,3%, de la 30,499 la 37,297 milioane lei.